Catherine Morgan, Early Greek States beyond the Polis, London/New York: Routledge, 2003, 326 p.

Revista ERASMUS, nr. 14/2003-2005, Bucureşti, Tipografia Media & Marketing, 2005.

Adrian ROBU

Dupa volumul cu privire la asezarea miceniana si la sanctuarul de la inceputul epocii fierului de pe istmul Corintic1, C. Morgan ne ofera o utila sinteza despre o serie de comunitati din Grecia, constituite „beyond the polis“, si modul in care ele s-au autodefinit: „This book is an exploration of the different tiers of identity by which mainland Greek communities constitutes themselves during the Early Iron Age and Archaic period“ (p. 1). Din punct de vedere geografic regiunile in special analizate (Thessalia, Phocis, Locris de Est, Ahaia, Arcadia) sunt situate la marginea a ceea ce a fost considerat „the polis world“.
Lucrarea este utila atat studentilor, prin prezentarea unor zone mai putin abordate de manuale de istorie greaca, cat si specialistilor in istoria Greciei arhaice si clasice. Autoarea prezinta pe larg stadiul cercetarilor arheologice pentru zonele analizate, oferind o bogata bibliografie, plus o serie de planuri, harti si ilustratii complete.
Introducerea (p. 1-44) ne prezinta o analiza a unor termeni des folositi de arheologi sau istorici ai Greciei antice, dar adesea prea putin explicati. Subcapitolele, „Ethnos and polis“ (p. 4-10), „Ethne, ethnicity and tribalism“ (p. 10-16), „Archaeology and early Greek ethne“ (p. 16-18) se inscriu intr-un program de cercetare a conceptelor de polis si ethnos, inaugurat de Copenhagen Polis Centre. Acest centru, aflat sub directia lui M.H. Hansen, a inceput din 1993 realizarea unui inventar de poleis pentru lumea greaca antica, incercand sa descifreze care este perceptia greaca asupra notiunii de polis, si printr-o examinare detaliata a diferitelor tipuri de surse sa prezinte „what a polis did“2.
C. Morgan critica prioritatea acordata in secolele XIX si XX studierii cetatii (polis) grecesti „as the most dynamic, creative and influential form of political organization in the Archaic and Classical world“. In acest sens, autoarea subliniaza: „It is certainly true that some Archai poleis have produced no evidence for any other politically salient forms of identity: Corinth is perhaps the most striking case. But there are no grounds for prioritizing these comparatively few cases over political systems like those of Achaia and Thessaly which had more complex levels of identity, were active internationally in, for example, trade, colonization and warfare, and maintained complex social interconnections with other state systems“ (p. 6).
In ceea ce priveste termeni precum „ethne“ si „ethnicity“, C. Morgan defineste „ancient Greek ethnic groups not as primordial, reified entities, but as social constructs which are the outcomes of ongoing processes of identity negotiation“, considerand ca „ethnicity“: „it is a matter of continuing choice, manipulation, and politicization, highlighting traits accorded active importance in the structuring and expression of sociopolitical relations with the community and in relation to outsiders“ (p. 10).
Capitolul 2, „Big sites and place identities“ (p. 45-106), prezinta o serie de „big sites“ (Eretria, Corint, Argos, Atena), consecintele economice si sociale ale dezvoltarii lor in epoca fierului si perioada arhaica, precum si modurile de exprimare a identitatii lor. Aceste centre sunt comparate cu situatia prezenta in Thesalia, subliniindu-se: „that there is no arheological support for a contrast between the polis as an urbanized state form and the generally unurbanized and thus politically backward Archaic and early Classical ethnos“ (p. 46).
Capitolul 3, „Communities of cult“ (p. 107-163), analizeaza diferite manifestari de cult in Phocis, Thessalia sau Arcadia, reliefand rolul sanctuarelor in crearea si consoliderea identitatii de grup. C. Morgan caracterizeaza de asemenea sanctuarele drept „consumption centres“, subliniind importanta economica a acestora.
Importanta constructiilor mitice sau a teritoriului pentru definirea oricarei comunitati grecesti, a rutelor comerciale ca mijloace de interactiune intre poleis si ethne, prezentarea razboiului si a colonizarii ca doua forme de miscare a indivizilor care duc la intarirea identitatii de grup, reprezinta cateva din subiectele tratate in capitolul 4, „Territory, power and ancestors“ (p. 164-205).
Trebuie mentionat in cadrul ultimului capitol, „Beyond the Polis. Political communities and political identities“ (p. 206-225), analiza pe care C. Morgan o face cu privire la golful Corintic, ca zona de „regional interconnections“ (p. 213-222)3. Canal important de comunicare intre zone de coasta si de interior, C. Morgan indica faptul ca: „in terms of human geography, the Corinthian gulf ends not at the west coast of Achaia and Aetolia, but at Ithaka and Kephallenia“ (p. 218).
Reconstructia istoriei politice si sociale a unor comunitati grecesti considerate pana de curand drept marginale, accentul pus pe faptul ca in Grecia arhaica polis nu reprezinta „the fundamental form of organization“ sunt principalele merite ale lucrarii analizate in aceste pagini. Fara nici o indoiala este o lucrare care trebuie sa figureze in bibliografia generala a celui interesat de istoria Greciei antice.
In final, nu ne ramane de mentionat decat o critica formala la adresa editorilor acestei lucrari: prezenta notelor la finalul lucrarii, pe capitole, si nu ca note infrapaginale. Notele contin o bibliografie bogata si o serie de precizari foarte folositoare, impunand consultarea lor continua. In acest sens trebuie subliniat ca este destul de dificila pentru cititor utilizarea acestui sistem complicat iar verificarea referintelor bibliografice este mult ingreunata.

1 C. Morgan, Isthmia VIII. The Mycenaean Settlement and Early Iron Age Sanctuary, Princeton, 1999.
2 Pentru o prezentare a programului de cercetare desfasurat de Copenhagen Polis Centre, vezi: M.H. Hansen, „The Copenhagen inventory of poleis and the lex hafniensis de civitate“, în The Development of the Polis in Archaic Greece, L. Mitchell and P. J. Rhodes (eds.), London, 1997, p. 9-23. Hansen indica principalul scop al cercetarii desfasurate la Universitatea din Copenhaga: „The main purpose of this investigation is to find out what the Greeks thought a polis was, and to compare that with what modern historians think a polis is“.
3 Pentru importanta strategica a golfului Corintic, vezi: C. Morgan, „Corinth, the Corinthian Gulf and western Greece during the eight century BC“, BSA, 83, 1988, p. 313-338.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: